Evanghelina, trandafir de mahala,
Frumoasă, de înnebunise Bucureştii,
Ţinea o crâşma-n care seara aduna
Tăinuitori de pradă, hoţi vestiţi şi peştii
Când se-ncingeau la băutură le-nchiria
Un pat cu suflet, să-şi aline bărbăţia
Şi nici măcar în visul ei nu bănuia
Ce tragedie i se pregătea
Evanghelina, păzeşte-ţi inima
Evanghelina, să nu iubeşti cumva
Evanghelina, prea tare te-ar durea
Dar vezi destinul îşi urmează drumul sau,
Şi într-o seară ca oricare altă seară,
La un chiolhan cu păstră mioară şi vin nou
Pică un tip, subţire, înalt cu mustăcioară
A fost de-ajuns doar o privire şi-un surâs
Şi a urcat Evanghelina sus cu Titi
Şi s-au iubit chiar de iubire mai presus
Până ce luna în ceruri a apus
Evanghelina, păzeşte-ţi inima
Evanghelina, să nu iubeşti cumva
Evanghelina, prea tare te-ar durea
L-a pus să jure că nicicând nu va fura
Că-i poate da tot ce-şi doreşte-n lumea asta
Că prea-l iubeşte şi de-l leagă potera
Ea ar muri că mult prea grea i-ar fi năpasta
Dar într-o seara el acasă n-a venit
L-a căutat atunci pe străzi cu disperare
Şi împuşcat în cap, în şanţ, ea l-a găsit
Din clipa aceea a-înnebunit
Evanghelina, ţi-am spus să nu iubeşti
Evanghelina, un şut de Bucureşti
Evanghelina, acum te ofileşti
Evanghelina, trandafir de mahala.
Frumoasă, de înnebunise Bucureştii,
Ţinea o crâşma-n care seara aduna
Tăinuitori de pradă, hoţi vestiţi şi peştii
Când se-ncingeau la băutură le-nchiria
Un pat cu suflet, să-şi aline bărbăţia
Şi nici măcar în visul ei nu bănuia
Ce tragedie i se pregătea
Evanghelina, păzeşte-ţi inima
Evanghelina, să nu iubeşti cumva
Evanghelina, prea tare te-ar durea
Dar vezi destinul îşi urmează drumul sau,
Şi într-o seară ca oricare altă seară,
La un chiolhan cu păstră mioară şi vin nou
Pică un tip, subţire, înalt cu mustăcioară
A fost de-ajuns doar o privire şi-un surâs
Şi a urcat Evanghelina sus cu Titi
Şi s-au iubit chiar de iubire mai presus
Până ce luna în ceruri a apus
Evanghelina, păzeşte-ţi inima
Evanghelina, să nu iubeşti cumva
Evanghelina, prea tare te-ar durea
L-a pus să jure că nicicând nu va fura
Că-i poate da tot ce-şi doreşte-n lumea asta
Că prea-l iubeşte şi de-l leagă potera
Ea ar muri că mult prea grea i-ar fi năpasta
Dar într-o seara el acasă n-a venit
L-a căutat atunci pe străzi cu disperare
Şi împuşcat în cap, în şanţ, ea l-a găsit
Din clipa aceea a-înnebunit
Evanghelina, ţi-am spus să nu iubeşti
Evanghelina, un şut de Bucureşti
Evanghelina, acum te ofileşti
Evanghelina, trandafir de mahala.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Cu ce te pot ajuta?