Tudor Gheorghe - Colindul celui fără de ţară

Orice-ai fi şi unde te-ai tot duce
Cât ai fi de rău şi cât de bun,
Că mai crezi sau nu mai crezi în cruce
Cel mai greu îţi este de Crăciun.

Când se strâng străinii pe la case
Şi lumini s-aprind în pomii lor,
Ţi se face frigul frig în oase
Şi de-acasă ţi se face dor.

Bate vântul, bate dinspre ţară,
Suflă-n răni cu sare şi pelin,
Bate vântul şi te-nchide-afară,
Rudele în vizită nu vin.

Bate vântul, bate dinspre ţară,
Suflă-n răni cu sare şi pelin,
Bate vântul şi te-nchide-afară,
Rudele în vizita nu vin.

Mori aici şi nimeni nu te-aude
Dar visează tot ce-ţi-ste pe plac,
Că te bărbiereşti şi pleci la rude
Şi găseşti pe masă cozonac.

Din puţinul lor, ai tăi vor face
Tot ce pot să fie fericiţi,
Să trăiască-n linişte şi-n pace
Să mai râdă să mai bea un spriţ.

Bate vântul, bate dinspre ţară,
Suflă-n răni cu sare şi pelin,
Bate vântul şi te-nchide-afară,
Rudele în vizita nu vin.

Bate vântul, bate dinspre ţară,
Suflă-n răni cu sare şi pelin,
Bate vântul şi te-nchide-afară,
Rudele în vizita nu vin.

Unde-ai fi şi orice-ai fi, bătrâne,
Dacă dorul şalele ţi-a frânt,
Şi din dor atât iţi mai rămâne
Să te-aşezi cu faţa la pământ

Şi să plângi când alţii-n în sărbătoare
Hohotesc de parcă te-ar sfida,
Şi să-ţi plângi durerea ta cea mare
Şi să plângi de dor de ţara ta.

Bate vântul, bate dinspre ţară,
Suflă-n răni cu sare şi pelin,
Bate vântul şi te-nchide-afară,
Rudele în vizita nu vin.

Bate vântul, bate dinspre ţară,
Suflă-n răni cu sare şi pelin,
Bate vântul şi te-nchide-afară,
Rudele în vizita nu vin.

Alte piese cântate de:

Widget by Scrapur